| Mustul de struguri partial fermentat |
Produsul provenit prin fermentarea mustului de struguri, avand o tarie alcoolica dobandita mai mare de 1% in volume, dar mai mica de trei cincimi din taria sa alcoolica totala. Totodata, in cazul producerii unor vinuri de calitate cu denumire de origine, musturile a caror tarie alcoolica dobandita este mai mica de trei cincimi din taria lor alcoolica totala, dar nu mai putin de 5,5% in volume, nu sunt considerate musturi partial fermentate. |
| Mustul taiat |
Mustul oprit sa intre in fermentatie alcoolica prin aplicarea unui procedeu autorizat; continutul sau in alcool nu depaseste 1% in volume. |
| Otetul din vin |
Produsul obtinut prin fermentarea acetica a vinului sau a amestecului fermentabil, in care vinul intervine in proportie de minimum 70% in volume. Aciditatea totala a otetului din vin este de minimum 60g/l, exprimata in acid acetic. |
| Pahar |
Vas de sticlă, de metal, de material plastic etc., de diferite forme sau mărimi, din care se bea apă sau alte lichide; p. ext. conţinutul unui asemenea vas; vasul împreună cu conţinutul. |
| Paharnic |
Titlu dat boierului de la curtea domnilor români (în evul mediu, în Ţara Românească şi în Moldova) care avea grijă de băutura domnului, iar în împrejurări deosebite sau la sărbători îl servea personal pe domn, gustând băutura înaintea acestuia pentru a se convinge că nu este otrăvită; boier care avea acest titlu; ceaşnic; cel care toarnă băutura în pahare la diferite ocazii. |
| Piatra de vin |
Concrescente naturale inofensive ale acidului tartric, care interactioneaza cu diferite componente ale vinului. Uneori apar in urma congelarii rapide a vinului, care astfel nu isi pierde calitatile. |
| Pichetul |
Produsul obtinut prin epuizarea cu apa a tescovinei proaspete sau fermentate, fara adaos de zahar. El poate fi folosit numai pentru industrializare, la producerea alcoolului de origine viticola sau poate intra in amestecul fermentabil folosit la prepararea otetului, fiind interzisa comercializarea sa pentru consumul uman. |
| Plai viticol |
Teritoriu restrans din cadrul unui centru viticol, ce cuprinde plantatiile de vita de vie situate pe aceeasi forma de relief. Factorii naturali, precum si conditiile de cultura si de tehnologie ce privesc plaiul viticol sunt asemanatoare pe intreaga suprafata cultivata cu vita de vie, determinand obtinerea unor produse cu insusiri de calitate specifice. |
| Podgorie |
Unitate teritoriala naturala si traditionala, caracterizata prin conditii specifice de clima, sol si relief, prin soiurile cultivate, prin metodele de cultura si procedeele de vinificare folosite, care, in ansamblu, conduc la obtinerea unor productii de struguri si vinuri cu insusiri specifice. |
| Postgust |
Senzatia care ramane in cerul gurii dupa degustare. Cu cat mai durabil este postgustul, cu atat mai inalt se apreciaza vinul. Acest criteriu face diferenta intre vinurile comune si cele exclusive. |
| Presare |
Procedeu tehnologic ce constă în separarea mustului sau vinului materie primă sub acţiunea presiunii externe (trad. în l. rusă - прессование).
|
| Rachiul de drojdie |
Bautura spirtoasa obtinuta din distilatul de drojdie, neinvechit sau invechit in contact cu lemnul de stejar minimum 6 luni, la care se permite utilizarea de bonificatori autorizati, iar taria alcoolica minima este de 37,5% volume. |
| Rachiul de tescovina |
Bautura spirtoasa obtinuta din distilat de tescovina neinvechit sau invechit in vase de lemn de stejar minimum 6 luni. La punerea in consum diluarea se face cu apa dedurizata cu duritate de maximum 3 grade germane, iar concentratia alcoolica minima a produsului este de 37,5% in volume. |
| Rachiul de vin |
Bautura spirtoasa obtinuta din distilat de vin, invechit prin punerea in contact cu lemnul de stejar minimum 6 luni si adaos de bonificatori autorizati, sau neinvechit cu sau fara adaos de bonificatori. Diluarea distilatului de vin se face cu apa dedurizata cu duritate de maximum 3 grade germane, iar concentratia alcoolica minima este de 37,5% volume. |
| Ravac |
Must de struguri nefermentat. |
| Regiune viticola |
Un larg teritoriu cultivat cu vita de vie, caracterizat prin conditii naturale de clima si de relief relativ asemanatoare, precum si prin directii de productie si sortimente apropiate. |
| Saptalizare |
Procedeu tehnologic ce constă în îndulcirea mustului înainte de fermentaţie (trad. în l. rusă - шаптализация).
|
| Scurgere |
Procedeu tehnologic ce constă în separarea mustului sau vinului materie primă sub acţiunea forţelor de gravitaţie (trad. în l. rusă - oтекание).
|
| Sepajагe |
Procedeu tehnologic care constă în amestecarea în timpul prelucrării sau recoltării cumule a diferitelor soiuri de struguri ce se cultivă în aceleaşi condiţii ecologice (trad. în l. rusă - сепажирование). |
| Soiurile autorizate |
Soiurile care, prin insusirile lor biologice si tehnologice, isi pun in valoare potentialul lor calitativ si cantitativ, sub potentialul soiurilor recomandate, in conditiile arealului lor de cultura. Soiurile autorizate pot fi extinse in mod complementar, alaturi de cele recomandate. |