Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova
despre aprobarea Codului privind activitatea practică a vinificatorului
Nr.22 din 10.01.2002
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.11-12/88 din 17.01.2002
* * *
În scopul reglementării mai eficiente a ramurii vinicole şi
ameliorării calităţii vinurilor moldoveneşti, Guvernul Republicii
Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Codul privind activitatea practică a vinificatorului (se anexează).
2.
Se stabileşte că sus-numitul Cod privind activitatea practică a
vinificatorului, fiind o reglementare tehnică pentru produsele
vinicole, este obligatoriu pentru toţi producătorii de produse
vinicole, destinate comercializării, indiferent de tipul de proprietate
şi forma juridică de organizare.
3. Ministerele şi departamentele
vor perfecta actele normative de reglementare a producerii şi
comercializării produselor vinicole în conformitate cu prevederile
Codului privind activitatea practică a vinificatorului.
4. Se abrogă
capitolul III «Producţia vinicolă» şi anexa nr.4 din anexa «Normele
tehnice privind pepinieritul viticol, viticultura şi vinificaţia»,
aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.242 din 19
aprilie 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.27,
art.212).
PRIM-MINISTRU
AL REPUBLICII MOLDOVA Vasile TARLEV
Contrasemnată:
Viceprim-ministru, ministrul agriculturii şi industriei alimentare Dmitrii Todoroglo
Ministrul justiţiei Ion Morei
Chişinău, 10 ianuarie 2002.
Nr. 22.
Anexă
la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 22 din 10 ianuarie 2002
CODUL PRIVIND ACTIVITATEA PRACTICĂ A VINIFICATORULUI
PREAMBUL
Prezentul Cod privind activitatea practică a vinificatorului
substituie capitolul III «Producţia vinicolă» din anexa «Normele
tehnice privind pepinieritul viticol, viticultura şi vinificaţia»,
aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.242 din 19
aprilie 1995, şi se constituie din următoarele compartimente:
• clasificarea şi condiţiile fabricării vinurilor de struguri şi altor produse vinicole, obţinute pe bază de must şi vin;
• condiţiile atribuirii denumirii de origine şi particularităţile fabricării vinurilor şi altor produse vinicole cu denumire de origine;
• procedeele tehnologice şi materialele utilizate la fabricarea produselor vinicole. Cerinţele faţă de utilajul tehnologic folosit;
• condiţiile de calitate pentru produsele vinicole destinate comercializării;
• modul de ambalare, etichetare şi transportare al produselor vinicole.
Codul stabileşte, de asemenea, termenele de garanţie ale produselor vinicole.
1. CLASIFICAREA ŞI CONDIŢIILE FABRICĂRII VINURILOR DE STRUGURI ŞI ALTOR PRODUSE VINICOLE, OBŢINUTE PE BAZĂ DE MUST ŞI VIN
1.1. Vinurile, în funcţie de componenţa soiurilor de struguri
din care sînt fabricate, pot fi:
• de soi;
• cu un soi de bază;
• din amestec de soiuri.
1.1.1. Vinurile de soi se obţin prin prelucrarea unui soi de
struguri. Se admite prezenţa a cel mult 15% de struguri de alte soiuri
ampelografice, corespunzătoare soiului respectiv după specia botanică
şi culoarea boabelor.
1.1.2. Vinurile cu un soi de bază se obţin
prin sepajul strugurilor la recoltare sau prelucrare, ori la cupajarea
vinurilor materie primă cu ponderea soiului de bază de cel puţin 51% şi
alte unul-două soiuri corespunzătoare soiului de bază după specia
botanică.
1.1.3. Vinurile din amestec de soiuri se obţin prin
vinificarea strugurilor de o specie botanică culeşi separat sau
laolaltă, sau prin cupajarea vinurilor materie primă dintr-un sortiment
de soiuri.
[Pct.1.1 în redacţia Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04]
1.2. După culoare
vinurile se împart în:
• albe;
• roze;
• roşii.
1.3. Vinurile, în funcţie de calitate şi termenul de maturare
, se clasifică în următoarele categorii:
• de consum curent;
• de calitate superioară.
1.3.1. Vinurile de consum curent se clasifică în următoarele grupuri:
• tinere;
• obişnuite.
1.3.1.1. Vinurile tinere se comercializează îmbuteliate sau în vrac în anul de recoltare a strugurilor.
1.3.1.2.
Vinurile obişnuite se comercializează îmbuteliate sau în vrac începînd
cu anul ce urmează anului în care au fost recoltaţi strugurii.
1.3.2.
Vinurile de calitate superioară, în funcţie de caracteristicile lor
calitative, se împart în următoarele grupuri:
• mature;
• de colecţie.
1.3.2.1.
Vinurile mature se obţin din soiuri de struguri cu însuşiri calitative
superioare şi se maturează în vase vinicole tehnologice cel puţin 6
luni.
1.3.2.2. Vinurile de colecţie sînt vinuri care, după maturare
în vase vinicole tehnologice, se învechesc suplimentar la sticlă cel
puţin 2,5 ani.
1.4. Vinurilor şi altor produse vinicole li se pot atribui denumiri de origine.
Vinurile
şi alte produse vinicole cu denumire de origine reprezintă produsele,
ale căror caracteristici sînt specifice originii lor geografice.
1.5. Vinurile, în funcţie de tehnologia de producere
, se clasifică în două categorii:
• naturale;
• speciale.
1.5.1. Vinurile naturale se obţin prin fermentarea alcoolică
completă sau parţială a strugurilor, mustuielii sau mustului şi conţin
alcool etilic de origine naturală.
Vinurile naturale, în funcţie de compoziţia chimică, se împart în următoarele grupuri:
a)
vinuri de consum curent tinere cu concentraţia alcoolică de cel puţin
8,5 % vol. Şi concentraţia în masă a zaharurilor pentru:
• seci – cel mult 4 g/dm3;
• demiseci – 5-25 g/dm3;
• demidulci – 30-80 g/dm3 ;
b) vinuri de consum curent obişnuite cu concentraţia alcoolică de
cel puţin 8,5 % vol. Şi concentraţia în masă a zaharurilor pentru:
• seci – cel mult 4 g/dm3;
• demiseci – 5-25 g/dm3;
• demidulci – 30-80 g/dm3;
c) vinuri de calitate superioară cu concentraţia alcoolică de cel
puţin 10 % vol. Şi concentraţia în masă a zaharurilor pentru:
• seci – cel mult 3 g/dm3;
• demiseci – 5-25 g/dm3;
• demidulci – 30-80 g/dm3.
Concentraţia în masă a acizilor titrabili în vinurile naturale este de 4-8 g/dm3.
[Pct.1.5.1 modificat prin Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04]
1.5.2.
Vinurile speciale se obţin din struguri, mustuială, must sau vinuri
materie primă cu aplicarea unor procedee tehnologice speciale, ce le
atribuie însuşiri organoleptice specifice.
Vinurile speciale, în funcţie de compoziţia chimică şi procedeele tehnologice aplicate, se clasifică în următoarele grupuri:
• vinuri alcoolizate;
• vinuri aromatizate;
• vinuri peliculare;
• vinuri efervescente.
[Pct.1.5.2 modificat prin Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04]
1.5.2.1. Vinurile alcoolizate se fabrică cu adaos de alcool etilic
rafinat
de struguri sau obţinut din materie primă alimentară, utilizînd
componenţi de cupaj speciali şi procedee tehnologice autorizate.
Vinurile alcoolizate se împart în tari şi de desert.
Concentraţia alcoolului etilic de origine naturală a vinurilor alcoolizate tari trebuie să fie de cel puţin 3 % vol.
Concentraţia alcoolică a vinurilor alcoolizate tari este de 17-20% vol., concentraţia în masă a zaharurilor – 15-120 g/dm3.
Concentraţia alcoolului etilic de origine naturală a vinurilor alcoolizate de desert trebuie să fie de cel puţin 1,2% vol.
Vinurile alcoolizate de desert se împart în:
• demidulci;
• dulci;
• licoroase.
Concentraţia alcoolică a vinurilor alcoolizate de desert demidulci
este de 12-17% vol., concentraţia în masă a zaharurilor – 50-130 g/dm3.
Concentraţia
alcoolică a vinurilor alcoolizate de desert dulci este de 12-17% vol.,
concentraţia în masă a zaharurilor – 140-200 g/dm3.
Concentraţia
alcoolică a vinurilor alcoolizate de desert licoroase este de 16-20%
vol., concentraţia în masă a zaharurilor – 210-300 g/dm3.
Concentraţia în masă a acizilor titrabili în vinurile alcoolizate tari şi de desert este de 4-8 g/dm3.
[Pct.1.5.2.1 modificat prin Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04]
1.5.2.2. Vinurile aromatizate se obţin prin cupajarea vinurilor
materie primă seci cu alcool etilic rafinat, obţinut din materie primă
alimentară sau din struguri, macerate sau distilate de ingrediente de
origine vegetală, zahăr sau alţi componenţi ce conţin zahăr.
Vinurile aromatizate pot fi:
• seci;
• demiseci;
• demidulci;
• tari;
• de desert.
Concentraţia alcoolică a vinurilor aromatizate seci este de 9-11%
vol., concentraţia în masă a zaharurilor – cel mult 3 g/dm3.
Concentraţia
alcoolică a vinurilor aromatizate demiseci este de 9-11% vol.,
concentraţia în masă a zaharurilor – 5-25 g/dm3.
Concentraţia
alcoolică a vinurilor aromatizate demidulci este de 9-11% vol.,
concentraţia în masă a zaharurilor – 30-80 g/dm3.
Concentraţia alcoolică a vinurilor aromatizate tari este de 17-20% vol., concentraţia în masă a zaharurilor – 15-120 g/dm3.
Concentraţia
alcoolică a vinurilor aromatizate de desert este de 12-16% vol.,
concentraţia în masă a zaharurilor – 50-200 g/dm3.
Concentraţia în masă a acizilor titrabili în vinurile aromatizate este de 4-8 g/dm3.
[Pct.1.5.2.2 modificat prin Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04]
1.5.2.3. Vinurile peliculare se obţin prin xeresarea vinurilor
materie primă, alcoolizate în prealabil, pînă la concentraţia alcoolică
de 16 % vol., utilizînd componenţi de cupaj autorizaţi. Concentraţia
alcoolului etilic de origine naturală trebuie să fie de cel puţin 9 %
vol.
Vinurile peliculare pot fi:
• seci;
• tari;
• de desert.
Concentraţia alcoolică a vinurilor peliculare seci este de 14-16 %
vol., concentraţia în masă a zaharurilor – cel mult 3 g/dm3.
Concentraţia alcoolică a vinurilor peliculare tari este de 17-20 % vol., concentraţia în masă a zaharurilor – 8-50 g/dm3.
Concentraţia
alcoolică a vinurilor peliculare de desert este de 17-19 % vol.,
concentraţia în masă a zaharurilor – 90-200 g/dm3.
Concentraţia în masă a acizilor titrabili în vinurile peliculare este de 3-7 g/dm3.
1.5.2.4. Vinurile efervescente sînt vinuri ce conţin dioxid de
carbon de origine endogenă sau exogenă şi creează în sticle o presiune
de cel puţin 50 kPa la temperatura de 20 grade C.
În funcţie de originea dioxidului de carbon, vinurile efervescente se împart în:
• vinuri spumante;
• vinuri perlante (frizante);
• vinuri petiante;
• vinuri spumoase.
Vinurile spumante sînt vinuri efervescente, impregnate cu dioxid de
carbon de origine endogenă, fabricate prin fermentaţia secundară a
vinurilor materie primă la sticlă, rezervoare sau sisteme de rezervoare
ermetice, ce exercită în butelii o presiune excedentară de cel puţin
350 kPa la temperatura de 20 grade C.
Vinurile spumante, în funcţie de metoda de şampanizare, se împart în:
• »Spumant clasic»;
• »Spumant natural».
Vinurile «Spumant clasic» se fabrică prin fermentaţia secundară a
vinurilor materie primă de struguri la sticlă prin metoda Champenoise.
Vinurile
«Spumant natural» se fabrică prin fermentaţia secundară a vinurilor
materie primă de struguri în rezervoare sau sisteme de rezervoare
ermetice.
Vinurile spumante, în funcţie de componenţa cupajului, se împart în:
• »Spumant clasic alb»;
• »Spumant clasic special»;
• »Spumant natural alb»;
• »Spumant natural special».
Vinurile «Spumant clasic alb» se obţin prin fermentaţia secundară la
sticlă a amestecului de tiraj din vinuri materie primă albe, licoare de
tiraj, maia de levuri selecţionate şi adjuvanţi.
Vinurile «Spumant
clasic special» se obţin prin fermentaţia secundară la sticlă a
amestecului de tiraj din vinuri materie primă albe cu aromă de muscat,
roze sau roşii, licoare de tiraj, maia de levuri selecţionate şi
adjuvanţi.
Vinurile «Spumant natural alb» se obţin prin fermentaţia
secundară în rezervoare sau sisteme de rezervoare ermetice a
amestecului de rezervor din vinuri materie primă albe fără aromă,
licoare de rezervor şi maia de levuri selecţionate.
Vinurile
«Spumant natural special» se obţin prin fermentaţia secundară în
rezervoare sau sisteme de rezervoare ermetice a amestecului de rezervor
din vinuri materie primă albe cu aromă, roze sau roşii, licoare de
rezervor şi maia de levuri selecţionate.
Vinurile spumante se împart în funcţie de termenul de maturare.
Vinurile «Spumant clasic alb» şi «Spumant clasic special» se divizează în:
• vinuri mature, cu termenul de maturare la sticlă de la data tirajului de cel puţin 9 luni ;
• vinuri de colecţie, cu termenul de învechire la sticlă de la data tirajului de cel puţin 2,5 ani.
Vinurile «Spumant natural alb» şi «Spumant natural special» se divizează în:
• vinuri mature, cu termenul de maturare după terminarea procesului de şampanizare de cel puţin 6 luni;
• vinuri obişnuite, fără maturare.
Concentraţia
alcoolică a vinurilor spumante trebuie să fie de 10,5-12,5 % vol.
Pentru «Spumant clasic alb» şi «Spumant clasic special» şi de 10,0-12,5
% vol. Pentru «Spumant natural alb» şi «Spumant natural special»,
concentraţia în masă a acizilor titrabili – 5-8 g/dm3. În funcţie de
concentraţia în masă a zaharurilor, exprimată în grame pe decimetru cub
(g/dm3), ele pot fi:
- pentru «Spumant clasic alb» şi «Spumant clasic special» extra brut max.6
brut 7-15
extra sec 16-20
sec 21-33
demisec 34-50
dulce 51-80
- pentru «Spumant natural alb» şi «Spumant natural special» brut max.15
sec 16-20
demisec 21-40
demidulce 41-60
dulce 61-80
Vinurile perlante sînt vinuri efervescente, impregnate cu dioxid de
carbon de origine endogenă sau exogenă, fabricate prin fermentaţia
secundară la sticlă, în rezervoare sau sisteme de rezervoare ermetice a
amestecului din vinuri materie primă, licoare şi maia de levuri
selecţionate sau prin impregnarea cu dioxid de carbon de origine
exogenă a amestecului din vinuri materie primă, zahăr sau alţi
componenţi ce conţin zahăr cu sau fără adaos de extracte naturale sau
distilate de plante, uleiuri, esenţe şi exercită în butelii o presiune
excedentară cuprinsă între 50 şi 200 kPa la temperatura de 20 grade C.
Concentraţia
alcoolică a vinurilor perlante trebuie să fie de 9-12 % vol.,
concentraţia în masă a acizilor titrabili – 4-8 g/dm3.
În funcţie de
concentraţia în masă a zaharurilor, exprimată în grame pe decimetru cub
(g/dm3), ele pot fi:
• seci 10-20
• demiseci 21-30
• demidulci 31-50
• dulci 51-70
Vinurile
petiante sînt vinuri efervescente, impregnate cu dioxid de carbon de
origine endogenă, fabricate prin fermentaţia malolactică sau
fermentaţia zahărului remanent în vase vinicole, şi exercită la sticlă
o presiune excedentară de cel puţin 50 kPa la temperatura de 20 grade C.
Concentraţia
alcoolică a vinurilor petiante trebuie să fie de 8,5-11,0 % vol.,
concentraţia în masă a acizilor titrabili – 5-8 g/dm3, concentraţia în
masă a zaharurilor – 10-40 g/dm3.
Vinurile spumoase sînt vinuri
efervescente, fabricate prin impregnarea cu dioxid de carbon de origine
exogenă a cupajului din vinuri materie primă şi licoare cu sau fără
adaos de extracte sau distilate de plante, uleiuri, esenţe sau altor
componenţi aromatici, şi exercită în butelii o presiune excedentară de
cel puţin 200 kPa la temperatura de 20 grade C.
Concentraţia
alcoolică a vinurilor spumoase trebuie să fie de 8,5-12,0 % vol.,
concentraţia în masă a acizilor titrabili – 5-8 g/dm3.
În funcţie de concentraţia în masă a zaharurilor, exprimată în grame pe decimetru cub (g/dm3), ele pot fi:
• demiseci 20-35
• demidulci 36-50
• dulci 51-70.
[Pct.1.5.2.5 exclus prin Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04]
1.6. Din produsele fabricate pe bază de struguri, must sau vin materie primă mai fac parte:
• »Mustul»;
• mustul tăiat (mustul sulfitat, mustul alcoolizat);
• mistela;
• sucurile concentrate (suc concentrat, must concentrat în vid, becmes);
• sucul natural;
• sucul reconstituit;
• sucul desulfitat;
• sucul dezalcoolizat;
• distilatul de vin crud;
• distilatul de vin învechit (maturat);
• divinurile;
• alcoolul etilic de vin;
• alcoolul etilic de struguri brut;
• alcoolul etilic de struguri rafinat;
• băuturile tari de struguri;
• brandy.
Compoziţia chimică şi calitatea produselor vinicole trebuie să corespundă cerinţelor documentelor normative în vigoare.
1.6.1. »Must» - băutură obţinută din must de struguri şi comercializată în campania de vinificaţie.
1.6.2. Must tăiat - must de struguri cu concentraţia alcoolului etilic
de origine naturală de cel mult 1 % vol., în care procesul fermentaţiei
alcoolice este oprit prin aplicarea unui procedeu tehnologic autorizat:
must sulfitat - must tăiat, obţinut prin administrarea în mustul proaspăt a unor doze excesive de dioxid de sulf;
must
alcoolizat - must tăiat, obţinut prin alcoolizarea mustului proaspăt
pînă la concentraţia alcoolică de cel mult 16 % vol.
1.6.3. Mistelă - must proaspăt alcoolizat pînă la concentraţia alcoolică de cel puţin 16 % vol.
1.6.4. Sucuri concentrate - produse obţinute prin deshidratarea parţială a mustului proaspăt sau tăiat, efectuată prin procedee tehnologice autorizate:
suc
concentrat, must concentrat în vid - produse obţinute prin
deshidratarea parţială a mustului proaspăt sau tăiat în instalaţii cu
vid sau de alte tipuri ;
becmes – produs caramelizat, obţinut prin deshidratarea parţială a mustului proaspăt sau tăiat prin fierbere la foc direct.
1.6.5. Suc natural - produs finit, obţinut din must proaspăt prin aplicarea tratamentelor de conservare şi stabilizare autorizate.
1.6.6. Suc reconstituit – suc obţinut din suc (must) concentrat prin diluare cu apă.
1.6.7. Suc desulfitat - suc obţinut prin desulfitarea mustului sulfitat în instalaţii speciale.
1.6.8. Suc dezalcoolizat - suc obţinut prin evaporarea alcoolului etilic din mustul alcoolizat în instalaţii speciale.
1.6.9. Distilat de vin crud - produs obţinut prin distilarea vinurilor materie primă cu concentraţia alcoolică de cel puţin 8 % vol.
La
prepararea distilatului de vin crud este interzisă folosirea vinurilor
materie primă de soiuri hibride, vinurilor materie primă cu
concentraţia în masă a acidului sulfuros total mai mare de 35 mg/dm3,
vinurilor materie primă bolnave, cu diferite defecte şi aromă specifică
pronunţată.
1.6.10. Distilat de vin învechit – produs obţinut prin învechirea distilatului de vin crud în prezenţa lemnului de stejar, pregătit în modul stabilit.
Distilatul de vin învechit se foloseşte drept component de bază la producerea divinurilor.
1.6.11. Divinul este băutură alcoolică, fabricată din distilate de vin
învechite ce corespund după vîrstă, componenţă şi calitate cerinţelor,
pentru distilatele de vin maturate cel puţin 3 ani, cu adaos de apă
dedurizată, sirop de zahăr şi, în caz de necesitate, caramel de zahăr
şi ape alcoolizate pînă la obţinerea caracteristicilor fizico-chimice
stabilite.
[Pct.1.6.11 în redacţia Hot.Guv. nr.626 din 08.06.04, în
vigoare 18.06.04] [Pct.1.6.11 în redacţia Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04,
în vigoare 13.02.04]
1.6.12. Alcool etilic de vin - produs obţinut prin distilarea vinurilor materie primă cu concentraţia alcoolică de cel puţin 4 % vol., destinat fabricării băuturilor tari.
1.6.13. Alcool etilic de struguri brut – semifabricat, obţinut prin distilarea produselor secundare vinicole sau a vinurilor materie primă.
1.6.14. Alcool etilic de struguri rafinat – produs obţinut prin rectificarea alcoolului etilic de struguri brut sau alcoolului etilic de vin.
1.6.15. Băuturi tari de struguri – produse obţinute din alcool etilic
de struguri rafinat, alcool etilic rafinat, distilat de vin, alcool
etilic de vin, alte alcooluri de fructe şi pomuşoare, cu adaosul
componentelor de cupaj autorizate.
1.6.16. Brandy – băutură tare, fabricată prin cupajarea distilatelor şi
alcoolurilor învechite cel puţin 6 luni, obţinute din vinuri materie
primă de struguri sau de fructe, alcoolului etilic rafinat, extractelor
naturale de substanţe fenolice sau extractului de stejar, apei
dedurizate, siropului şi caramelului de zahăr.
Concentraţia alcoolică a brandy trebuie să fie de 38-42% vol., concentraţia în masă a zaharurilor – de cel mult 25 g/dm3.
1.7. Din produsele secundare vinicole fac parte:
• tescovina;
• vinasa;
• borhotul;
• pichetul;
• zeama de difuzie;
• tirighia (piatra de vin);
• mustul de ciorchini.
Compoziţia
chimică şi calitatea produselor secundare vinicole trebuie să
corespundă cerinţelor documentelor normative în vigoare.
1.7.1. Tescovina este produsul obţinut în urma presării strugurilor sau boştinei, format din pieliţe, seminţe, ciorchini, resturi lichide.
1.7.2. Vinasa - reziduu rezultat din distilarea vinurilor materie primă pentru distilate de vin.
1.7.3. Borhotul - reziduu rezultat din distilarea produselor secundare vinicole.
1.7.4. Pichetul – produs obţinut prin spălarea tescovinei cu apă.
1.7.5. Zeama de difuzie – produs obţinut prin spălarea tescovinei cu soluţii alcaline sau acide.
1.7.6. Tirighia (piatra de vin) – precipitat format din sărurile acidului tartric.
1.7.7. Mustul de ciorchini - produs obţinut în urma presării ciorchinilor după desciorchinare.
1.8. Fabricarea şi calitatea producţiei vinicole este reglementată de
prezentul Cod, standardele naţionale, precum şi de documentaţia
normativă şi tehnologică aprobată de Departamentul Agroindustrial
«Moldova-Vin» şi înregistrată în modul stabilit.
[Pct.1.8 modificat prin Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04]
2. CONDIŢIILE ATRIBUIRII DENUMIRII DE ORIGINE, CLASIFICAREA, CARACTERISTICILE ŞI PARTICULARITĂŢILE FABRICĂRII VINURILOR ŞI ALTOR PRODUSE VINICOLE CU DENUMIRE DE ORIGINE
Atribuirea
denumirii de origine, clasificarea, caracteristicile şi
particularităţile fabricării vinurilor şi altor produse vinicole cu
denumire de origine se efectuează conform Regulamentului de producere a
vinurilor şi altor produse vinicole cu denumire de origine.
[Cap.2 în redacţia Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04]
3. PROCEDEELE TEHNOLOGICE ŞI MATERIALELE UTILIZATE LA FABRICAREA PRODUSELOR VINICOLE. CERINŢELE FAŢĂ DE UTILAJUL TEHNOLOGIC FOLOSIT
3.1. La fabricarea produselor vinicole se aplică următoarele procedee tehnologice:
• zdrobirea strugurilor, cu sau fără desciorchinare (desbrobonire);
• sepajarea strugurilor de diferite soiuri;
• scurgerea mustului;
• presarea strugurilor nezdrobiţi sau a boştinei;
• macerarea, termomacerarea strugurilor, mustuielii, macerarea carbonică (menţinerea strugurilor întregi în atmosferă de dioxid de carbon), criomacerarea strugurilor şi mustuielii;
• tratarea termică a mustuielii şi vinurilor materie primă;
• refrigerarea mustului, vinurilor materie primă, divinului;
• pasteurizarea vinurilor materie primă, a sucurilor;
• fermentaţia alcoolică cu utilizarea maielii de levuri selecţionate sau
levurilor active uscate, precum şi din microflora spontană locală în
condiţii obişnuite sau în atmosferă de dioxid de carbon;
• fermentaţia malolactică cu utilizarea maielii de bacterii lactice sau bacteriilor active uscate;
• administrarea preparatelor enzimatice;
• limpezirea mustului şi vinurilor materie primă prin deburbare, centrifugare,
separare, flotare, decantare, filtrare printr-un strat filtrant din
materiale speciale (diatomit-kieselgur, perlit, diverse membrane, alte
materiale);
• tratarea mustului şi vinurilor materie primă cu tanin, bentonită, caolin,
cărbune activat, gelatină alimentară, gumă arabică, clei de peşte,
silicagel, ferocianură de potasiu, tiamină, fitat de potasiu,
polivinilpirolidonă;
• aerarea, hiperoxigenarea mustului, vinurilor materie primă;
• impregnarea mustului, vinului materie primă şi vinului cu dioxid de carbon (gazificarea);
• sulfitarea mustului, mustuielii, vinurilor materie primă;
• alcoolizarea mustului, mustuielii, vinurilor materie primă;
• desulfitarea mustului, vinurilor materie primă;
• dezalcoolizarea mustului;
• deshidratarea parţială a mustului (concentrarea) la presiune atmosferică, prin crioconcentrare, osmos revers, în vid;
• stabilizarea vinurilor materie primă prin electrodializă, cu utilizarea acizilor ascorbic, sorbic, metatartric, răşinilor schimbătoare de ioni;
• ridicarea acidităţii (acidifierea) mustului, mustuielii, vinurilor materie primă cu acid citric sau tartric (cel mult 1 g/dm3);
• depozitarea mustului, vinurilor materie primă în atmosferă de dioxid de carbon, gaze inerte;
• scăderea acidităţii (dezacidifierea) mustului, vinurilor materie primă cu carbonat de calciu sau carbonat acid de potasiu (cel mult 3 g/dm3), prin fermentaţia malolactică, refrigerare;
• îmbogăţirea mustului cu zaharoză (şaptalizare) sau cu must (suc) de
struguri concentrat înainte de fermentare, cu cel mult 30 g/dm3, la
fabricarea vinurilor naturale şi a vinurilor materie primă destinate
fabricării vinurilor efervescente, cu condiţia depăşirii concentraţiei
minime a zahărului în mustul strugurilor, stipulate în documentele
normative în vigoare. Se admite, în anii cu condiţii climaterice
nefavorabile, la decizia organului public central în domeniul
vitivinicol, recoltarea strugurilor pentru producerea vinurilor
naturale de consum curent şi a vinurilor materie primă destinate
fabricării vinurilor efervescente, începînd cu concentraţia minimă a
zahărului în must 120 g/dm3, cu îmbogăţirea mustului înainte de
fermentare cu cel mult 50 g/dm3;
• vinurile obţinute cu îmbogăţirea mustului prin adiţionarea zaharozei
(şaptalizare) ori mustului (sucului) concentrat nu trebuie să posede
după fermentare, indiferent de concentraţia iniţială a zahărului în
mustul strugurilor, o tărie alcoolică mai mare: pentru vinurile albe - 12,0% vol., pentru cele roşii – 12,5% vol.;
• întrebuinţarea caramelului la fabricarea vinurilor speciale, dacă acest procedeu este prevăzut de documentaţia tehnologică;
• adăugarea conservanţilor naturali sau artificiali avizaţi de Ministerul Sănătăţii;
• adăugarea în vinurile perlante şi spumoase a extractelor sau distilatelor de plante, uleiurilor, esenţelor sau altor componenţi aromatici;
• utilizarea maceratelor de ingrediente de origine vegetală la fabricarea vinurilor speciale aromatizate;
• asamblarea, cupajarea musturilor, vinurilor materie primă;
• cupajarea divinurilor, brandy, băuturilor tari de struguri;
• fermentaţia secundară a vinurilor materie primă sub presiunea dioxidului de carbon;
• pasteurizarea sucurilor, vinurilor materie primă, vinurilor;
• umplerea golurilor;
• pritocul (închis, deschis);
• tratarea termică în prezenţa doagelor sau a talaşului de stejar;
• majorarea concentraţiei în masă a zaharurilor cu cel mult 50 g/dm3 în
vinurile materie primă, adăugînd sucuri de struguri concentrate, dacă
acest procedeu este prevăzut în instrucţiunile tehnologice referitoare
la fabricarea vinului respectiv;
• aplicarea procedeelor de remuaj, degorjare la fabricarea vinurilor spumante la sticlă;
• xeresarea vinurilor materie primă (maturarea biologică aerobă, utilizînd suşe de levuri speciale);
• portweinizarea vinurilor materie primă (tratarea termică cu acces de oxigen în doze mici);
• madeirizarea vinurilor materie primă (tratarea termică cu acces de oxigen în doze excesive);
• maturarea vinurilor materie primă;
• maturarea vinurilor materie primă în prezenţa doagelor sau a talaşului de stejar;
• învechirea (maturarea) distilatelor de vin, divinurilor, alcoolurilor etilice de vin în prezenţa doagelor sau a talaşului de stejar;
• repausul;
• îmbutelierea (la cald, cu pasteurizarea buteliilor, filtrare sterilă, utilizarea acidului sorbic, izobarică);
• ambalarea;
• învechirea vinurilor la sticlă;
• distilarea vinurilor materie primă, a produselor secundare vinicole;
• rectificarea alcoolului etilic de struguri brut, alcoolului etilic de vin.
Se admite aplicarea altor procedee tehnologice, aprobate în modul stabilit.
[Pct.3.1 modificat prin Hot.Guv. nr.1149 din 18.10.04, în vigoare 22.10.04]
3.2. La fabricarea vinurilor şi altor produse vinicole se utilizează următoarele materii prime şi materiale:
• struguri proaspeţi, recoltaţi manual sau mecanizat:
• must de struguri;
• sucuri de struguri concentrate;
• must de struguri tăiat;
• mistelă;
• suc de struguri natural;
• suc de struguri reconstituit;
• suc de struguri desulfitat;
• suc de struguri dezalcoolizat;
• alcool etilic rafinat;
• distilat de vin crud;
• distilat de vin învechit;
• alcool etilic de vin;
• alcool etilic de struguri rafinat;
• alcool etilic de struguri brut;
• ingrediente de origine vegetală;
• zahăr tos;
• zahăr rafinat;
• caramel de zahar;
• levuri de vin selecţionate;
• bacterii lactice;
• dioxid de sulf;
• dioxid de carbon lichefiat şi gazos;
• cărbune activ;
• clei de peşte;
• sînge (albumină, praf);
• gelatină alimentară;
• albuş de ou;
• caolin;
• cazeină, cazeinat;
• alghinat de sodiu;
• lapte degresat;
• gumă arabică;
• bentonită;
• tanin;
• preparate enzimatice;
• plăci filtrante;
• lemn de stejar;
• calciu (carbonat, fitat);
• diatomit-kieselgur;
• perlit;
• potasiu (ferocianură, metabisulfit);
• sodiu (clorură, monosulfură);
• dioxid de siliciu (silicaghel);
• amoniu (clorură, fosfat, sulfat);
• acizi (tartric, citric, metatartric, sorbic, ascorbic, ortofosforic)
• tiamină;
• autolizat de drojdie.
Se admite utilizarea altor substanţe şi materiele aprobate pentru vinificaţie de Ministerul Sănătăţii.
Nu se admite la fabricarea vinurilor utilizarea apei, extractelor apoase, coloranţilor şi aromelor sintetice.
3.3. Utilajul tehnologic, inventarul şi vasele tehnologice vinicole, folosite
la prelucrarea strugurilor, fabricarea, îmbutelierea şi transportul
vinurilor şi altor produse vinicole, trebuie să fie confecţionate din
sau căptuşite cu materiale admise de Ministerul Sănătăţii.
4. CONDIŢIILE DE CALITATE PENTRU PRODUSELE VINICOLE DESTINATE COMERCIALIZĂRII
4.1. Caracteristicile organoleptice ale vinului – limpiditatea, culoarea, aroma (buchetul) şi gustul – trebuie să corespundă categoriei şi tipului de vin respectiv, fără nuanţe străine.
Vinurile trebuie să fie stabile la îmbuteliere şi limpezi.
Vinurile de colecţie pot avea sedimente pe pereţii şi fundul buteliei.
[Pct.4.1 modificat prin Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04]
4.2. Prin caracteristicile fizico-chimice, vinurile trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a)
concentraţia alcoolică, exprimată în procente din volum (% vol.),
determinată la temperatura de 20 grade C, trebuie să corespundă
documentelor normative şi tehnologice pentru fiecare denumire de vin şi
să fie de cel puţin 8,5 şi de cel mult 20,0; la export, concentraţia
alcoolică trebuie să fie de cel puţin 10% vol. - pentru vinurile
naturale de consum curent seci şi pentru vinurile naturale de consum
curent demiseci şi demidulci de soi, de cel puţin 9 5% vol. - pentru
alte vinuri naturale de consum curent demiseci şi demidulci şi de cel
puţin 9% vol. - pentru vinurile naturale obţinute din soiurile de
speciile Vitis Labrusca L. Sau Vitis Labrusca L. În amestec cu Vitis
Vinifera L.;
b) concentraţia în masă a zaharurilor, exprimată în
zahăr reducător în grame pe decimetru cub (g/dm3), trebuie să
corespundă documentelor normative şi tehnologice pentru fiecare
denumire de vin;
c) concentraţia în masă a acizilor titrabili,
exprimată în acid tartric în grame pe decimetru cub (g/dm3), trebuie să
corespundă documentelor normative şi tehnologice pentru fiecare
denumire de vin şi să fie de cel puţin 4 şi de cel mult 8;
d)
concentraţia în masă a acizilor volatili, exprimată în acid acetic în
grame pe decimetru cub (g/dm3), trebuie să corespundă documentelor
normative şi tehnologice pentru fiecare denumire de vin şi să fie de
cel mult:
• pentru vinurile naturale
de consum curent tinere 0,6
de consum curent obişnuite:
albe 1,2
roze 1,3
roşii 1,5
de calitate superioară:
albe şi roze 1,2
roşii 1,3
• pentru vinurile speciale:
de consum curent 1,2
de calitate superioară:
albe şi roze 1,0
roşii 1,2
spumante albe, perlante, spumoase 1,0;
e)
concentraţia în masă a extractului sec nereducător în vinurile de
calitate superioară, exprimată în grame pe decimetru cub (g/dm3),
trebuie să fie de cel puţin:
• pentru vinurile naturale albe 16
• pentru vinurile peliculare cu concentraţia în masă a zaharurilor de cel mult 10 g/dm3 15
• pentru celelalte vinuri peliculare şi pentru vinurile aromatizate seci, demiseci şi demidulci albe 17
• pentru celelalte grupuri şi tipuri 18;
f) concentraţia
în masă a extractului sec nereducător în vinurile naturale de consum
curent seci, destinate exportului, exprimată în grame pe decimetru cub
(g/dm3) trebuie să fie de cel puţin:
• pentru vinurile albe şi roze – 16;
• pentru vinurile roşii - 18;
•
pentru vinurile de colecţie această caracteristică este opţională; f)
concentraţia în masă a acidului sulfuros total, exprimată în miligrame pe decimetru cub (mg/dm3), trebuie să fie de cel mult:
• pentru vinurile naturale demiseci, demidulci, speciale aromatizate demiseci şi demidulci 300
• pentru celelalte grupuri şi tipuri de vinuri 200 inclusiv liber:
• pentru vinurile spumante 20
• pentru celelalte grupuri şi tipuri 30;
g)
concentraţia în masă a acidului sorbic, exprimată în miligrame pe
decimetru cub (mg/dm3), trebuie să fie de cel mult 200 (în caz de
utilizare);
h) fracţiile masice de substanţe toxice, exprimate în miligrame pe kilogram (mg/kg), trebuie să fie de cel mult:
• mercur 0,005
• arsen 0,2
• plumb 0,3
• cadmiu 0,03
• zinc 10,0;
i) concentraţia în masă a fierului, exprimată în miligrame pe decimetru cub (mg/dm3), trebuie să fie de:
• pentru vinurile de consum curent 3-15
• pentru vinurile de calitate superioară 3-10
• pentru vinurile spumante albe, spumoase, perlante max.10
• pentru vinurile spumante roşii şi roze max.12;
î)
concentraţia în masă a diglicozidului malvidinei în vinurile naturale
seci roşii de soi obţinute din struguri de soiurile Cabernet-Sauvignon,
Merlot şi Pinot Noir destinate exportului, trebuie să fie de cel mult
15 mg/dm3. Reglementarea concentraţiei în masă a diglicozidului
malvidinei intră în vigoare începînd cu 1 ianuarie 2006;
j) concentraţia în masă a cuprului, exprimată în miligrame pe decimetru cub (mg/dm3 ), trebuie să fie de cel mult 5;
k) se admit abateri de la normele stabilite pentru fiecare denumire de vin în următoarele limite:
• la concentraţia alcoolică +- 0,5 % vol.
• la concentraţia în masă a zaharurilor (cu excepţia vinurilor seci) +- 5 g/dm3
• la concentraţia în masă a acizilor titrabili +- 2 g/dm3.
Nu
pot fi comercializate vinurile bolnave şi cele care prin
caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice nu corespund
prezentului Cod, precum şi vinurile falsificate, care sînt preparate cu
utilizarea produselor şi procedeelor tehnologice nereglementate de
prezentul Cod.
Vinurile, ce nu pot fi comercializate, în fiecare caz concret, pot fi utilizate la fabricarea altor produse.
[Pct.4.2
completat prin Hot.Guv. nr.688 din 11.07.05, în vigoare 15.07.05]
[Pct.4.2 modificat prin Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare
13.02.04]
4.3. Caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice ale celorlalte produse vinicole trebuie să corespundă cerinţelor documentelor normative în vigoare.
5. MODUL DE AMBALARE, ETICHETARE ŞI TRANSPORTARE A PRODUSELOR VINICOLE
5.1. Ambalarea şi etichetarea produselor vinicole se efectuează conform documentelor normative în vigoare.
5.2. Etichetarea şi marcarea ambalajelor de desfacere
5.2.1. Pe buteliile cu vinuri, divinuri şi brandy se aplică etichete, conform documentelor normative în vigoare, aprobate în modul stabilit.
5.2.2. Pe etichetă sau pe ambalajul de desfacere trebuie să fie prezentată informaţia:
• inscripţia «Fabricat în Moldova»;
• simbolul mărcii comerciale «Barza Albă în zbor», conform
Certificatului de înregistrare a mărcii nr.1171;
• denumirea, adresa, telefonul şi marca întreprinderii producătoare;
• denumirea, adresa, telefonul importatorului, exportatorului;
• denumirea produsului – conform documentaţiei normative;
• marca produsului – conform documentaţiei tehnologice;
• marca comercială a vinului – pentru vinurile speciale;
• data ambalării sau data prezentării (pentru vinurile spumante obţinute prin metoda clasică): ziua, luna, anul;
• concentraţia alcoolică, % vol.;
• concentraţia în masă a zaharurilor, g/dm3 (cu excepţia vinurilor seci,
divinurilor, brandy), pentru vinurile spumante – denumirea conform
conţinutului de zahăr (extra-brut, brut, extra-sec, sec, demisec,
demidulce, dulce);
• capacitatea nominală a ambalajului de desfacere în decimetri cubi (dm3 ), litri (l) sau centimetri cubi (cm3 ), mililitri (ml);
• informaţia cu privire la certificare;
• codul cu bare, dacă este înregistrat;
• indicativul documentului normativ de produs;
• informaţia cu privire la maturare (învechire) - conform documentaţiei normative.
Pe
etichetă sau pe ambalajul de desfacere mai pot fi indicate,
suplimentar, alte informaţii, cu excepţia celora ce se referă la
aspectul curativ şi contravin legislaţiei în vigoare.
[Pct.5.2 în redacţia Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04]
5.3. Marcarea ambalajelor de transport
5.3.1. Ambalajul de transport închis (lăzi de carton ondulat sau din lemn)
se marchează conform GOST 14192 prin aplicarea simbolurilor de
avertizare: «Fragil. A se manipula cu grijă», «Sus», «A se feri de
umiditate», «Limită de temperatură».
5.3.2. Pe lăzi sau pe etichetele ataşate trebuie să fie prezentată informaţia:
• inscripţia «Fabricat în Moldova»;
• denumirea, adresa, telefonul şi marca întreprinderii producătoare;
• denumirea, adresa, telefonul importatorului, exportatorului;
• denumirea produsului – conform documentaţiei normative;
• marca produsului – conform documentaţiei tehnologice;
• numărul de ambalaje de desfacere;
• capacitatea nominală a ambalajului de desfacere în decimetri cubi (dm3 ), litri (l) sau centimetri cubi (cm3 ), mililitri (ml);
• data ambalării: ziua, luna, anul;
• alte menţiuni, cu excepţia informaţiei referitoare la calităţile curative şi a celei ce contravine legislaţiei în vigoare.
5.3.3. Ambalajul de transport deschis (lăzi din lemn şi materiale plastice) se marchează conform GOST 14192 şi documentelor normative în vigoare pentru ambalajul respectiv.
[Pct.5.3 în redacţia Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04]
[Pct.5.4 exclus prin Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04] [celelalte renumerotate]
5.4. Ambalajul de desfacere şi de transport cu vin şi alte produse vinicole,
destinate exportului, se marchează conform prevederilor prezentului Cod
sau cerinţelor stipulate în contractele de livrare, cu indicarea,
suplimentar, a simbolului mărcii comerciale «Barza Albă în zbor.»
La
livrarea în vrac a vinurilor materie primă şi altor produse vinicole cu
îmbuteliere ulterioară în ţara de destinaţie, etichetarea ambalajelor
de desfacere şi de transport cu vinuri se efectuează conform cerinţelor
prezentului Cod, cu indicarea suplimentară a simbolului mărcii
comerciale «Barza Albă în zbor».
[Pct.5.4 completat prin Hot.Guv.
nr.688 din 11.07.05, în vigoare 15.07.05] [Pct.5.4 în redacţia Hot.Guv.
nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04]
5.5. Marcarea ambalajului cu alte produse vinicole se efectuează conform documentelor normative în vigoare.
5.6. Produsele vinicole se transportă cu mijloace de transport de toate
tipurile, ce asigură condiţiile de păstrare a calităţii şi cantităţii
lor, conform regulilor în vigoare pentru fiecare tip de transport.
5.7. Termenele de garanţie ale vinurilor, divinurilor, brandy şi băuturilor
tari de struguri de la data îmbutelierii se stabilesc de către
întreprinderea producătoare şi trebuie să fie de cel puţin:
1 lună – pentru vinurile naturale tinere;
3 luni – pentru vinurile perlante, petiante, băuturile tari de struguri;
4
luni – pentru vinurile naturale şi speciale de consum curent; 6 luni –
pentru vinurile naturale şi speciale de calitate superioară (cu excepţia vinurilor de colecţie), vinurile «Spumant natural», spumoase, brandy;
12 luni – pentru vinurile cu denumire de origine, vinurile «Spumant clasic»;
2 ani – pentru divinuri.
Termenele de garanţie ale altor produse vinicole - conform documentelor normative în vigoare.
Termenele de garanţie şi condiţiile de păstrare se indică în certificatul de calitate.
[Pct.5.7 în redacţia Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04]
5.8. La expirarea termenului de garanţie iniţial, produsele pot fi supuse repetat certificării pentru obţinerea certificatului de conformitate în modul stabilit.
[Pct.5.8 în redacţia Hot.Guv. nr.78 din 02.02.04, în vigoare 13.02.04]
