Dupa alipirea Basarabiei si partii de stinga a Moldovei la Rusia s-a inceput o perioada de dezvoltare intensiva a viticulturii si vinificatiei in Moldova. Imperiul rus era cointeresat in dezvoltarea acestei importante ramuri in regiunile sale de sud. Contele Paravicini socotea nenormal ca anual Rusia cheltuieste sume enorme pentru a procura vinuri straine, avind in tara regiuni cu conditii pedo-climaterice analogic Frantei si Italiei.
In dezvoltarea viticulturii si vinificatiei zonei de sud a Basarabiei un rol important l-au jucat colonistii germani, numarul carora in 1860 a atins cifra de 25,6 mii In a.1819 a fost emis decretul cu privire la aranjarea persoanelor stramutate de peste Dunare - bulgari, gagauzi etc., numarul carora a atins in a.1861 cifra de 87,3 mii.
Pentru realizarea vinurilor moldovenesti au fost luate masuri de sustinere a vinurilor din Basarabia in lupta de concurenta cu vinurile straine. La Dubasari, Moghiliov, Parcani, Ovidiopol au fost deschise puncte de export lipsite de taxe vamale pentru realizarea vinurilor din Basarabia in Rusia..
Un rol important in dezvoltarea ramurii viti-vinicole a Basarabiei a jucat general-guvernatorul M.Vorontov, care a adus din Crimeea si a eliberat gratis pentru toti doritorii vita de vie. M.Vorontov a influentat dezvoltarea plantatiilor de vii din imprejurimile oraselor mari din Basarabia si in special a Chisinaului care pe atunci era inconjurat de paduri. In a.1842 guvernul a decis de a imparti toate paminturile libere pentru sadirea livezilor si viilor in imprejurimile oraselor din Basarabia.
Pentru pregatirea cadrelor in a.1832 in Basarabia - a fost organizata o scoala speciala pentru viticultura si vinificatie (or.Akerman), care nu a avut o soarta lunga, fiind in a.1836 desfiintata. La 2 iunie 1842 a fost adoptata hotarirea organizarii unei scoli de viticultura si vinificatie la Chisinau la marginea orasului pe teritoriul a 22 desetine de pamint. In acea perioada suprafetele de plantatii de vii in Basarabia au crescut de la 10,5 mii des. pina la 25,0 mii des. (a.1858), iar exportul de vinuri in Rusia in a.1861 a atins 1,5 mln caldari.
Ramura viti-vinicola a Basarabiei ocupa un loc de frunte in Imperiul Rus. In a.1853 Basarabia producerea de 7 ori mai mult vin ca asa regiune vinicola cum era Crimeea, avind o recolta de struguri de 4 mln 500 mii puduri.
In continuare, in a.1900 viticultura si vinificatia in Basarabia se dezvolta destul de rapid. Astfel, la 1900 suprafetele de vii au atins 74,2 mii des., iar producerea vinurilor - circa 14,8 mln dal. In mediu de pe fiecare desetina se obtinea 200-215 caldari de vin. Vinurile produse in Basarabia la sf.sec.XIX sunt realizate nu numai in Rusia, dar si peste hotare.
Conform cercetarilor savantului M.Gherasimov in anii distrugerii viilor in Franta de catre filoxera, vinurile din Basarabia in cantitati mari au patruns pe piata franceza si au fost inalt apreciate de consumatori. Pe baza vinurilor din Basarabia in or.Odesa functioneaza fabrici de producere a vinurilor spumante prin metoda clasica precum si vinuri gazeificate. IN baza vinurilor din Basarabia functioneaza fabricile de vinuri spumante din Sankt-Petersburg, Moscova, Kiev, Haricov care realizeaza vinuri spumante sub denumiri franceze. In a.a.1913-1014 curtea tarului trimite din Basarabia in Abrau-Diurso 24 mii dal vinuri pentru producerea spumantului clasic.
Pe parcursul a.1817-1900 pe teritoriul Basarabiei s-au format noi microraioane pentru producerea vinurilor de calitate inalta: judetul Akerman cu microzonele Sabo, Purcari si Rascaieti; judetul Orhei cu microzonele Dereneu, Peresecina, Bravicia; jud. Chisinau cu microzonele imprejurul lui. Din partea stinga a Nistrului este necesar de evidentiat microraionul Camenca care se caracterizeaza cu un asortiment bogat de soiuri de struguri tehnice Pinot noir, Risling, Traminer, Muscat si soiuri de masa - Ciaus, Sasla etc. In jum. 2 a sec.XIX la Camenca a fost construita o fabrica de vinificatie cu utilaj modern din europa: prese cu burghie, prese manuale, vase de lemn pentru fermentare, diferit inventar necesar. Beciul avea o capacitate de 40 mii dal, iar anual se producea circa 10 mii dal de vin.
In sec.XIX Camenca era cunoscuta in Rusia nu numai ca mare centru vinicol, dar si ca centru balnear ampeloterapeutic. Datorita cneazului Vitghenstein a fost construita o statie de tratament cu struguri, vinuri unde se tratau peste 600 bolnavi anual din centrele industriale ale Rusiei.
Dar asupra dezvoltarii vinificatiei in Rusia o mare influenta negativa o au hotaririle Guvernului Rus de a monopoliza producerea alcoolului etilic, vodcii, precum si noile reguli de comercializare a vinului. Ca rezultat, exportul vinurilor din Moldova in Rusia s-a redus de la 10 mln dal (a.1900) pina la 1,5 mln.dal (1906).
Criza in ramura vinciola a Moldovei a fost accentuata si de falsificarea vinurilor in marimi colosale in a.1880-1902. Utilizarea pentru falsificarea vinurilor a zaharului tos, saharinului, acizilor benzoic, salicilic, boric, oxalic, clorhidric, precum si a vopselelor artificiale a provocat o falsificare in masa a vinurilor din Basarabia.
In jud. Bender circa 80 % din toate vinurile au fost recunoscute ca falsificate, iar or.Chisinau a obtinut o slava trista de centru al falsificarii vinului. Cauza principala a raspindirii falsificarii vinurilor a fost si este astazi lipsa pedepsei. In urma falsificarii vinurilor in masa preturile la vinurile calitative au scazut considerabil.
O alta dauna care s-a abatut asupra ramurii viti-vinicole a Basarabiei a fost filoxera, in urma careia suprafetele de vii s-au redus considerabil: de la 67,9 mii des. (1897) pina la 38,1 mii des. (1914).
In 1914-1915 ramura viti-vinicola a Moldovei a intrat intro perioada grea de criza care a fost provocata de falsificarea vinurilor in cantitati colosale si aparitia in plantatiile de vii a filoxerei.
In perioada a.a.1918-1940 viticultura si vinificatia a continuat sa degradeze in urma patrunderii hibrizilor direct producatori care inlocuiau soiurile europene si autohtone calitative si pierderea pietei imense de desfacere a vinurilor cum era Rusia.
Ca rezultat suprafetele ocupate de soiurile europene s-au micsorat pana la nivelul de 8,5 % din suprafetele totale. Nivelul jos al agrotehnicii a dus la formarea golurilor in vii care alcatuiau circa 25 % si numai 11 % din vii se cultivau pe spaliera.
In urma Razboiului II Mondial au fost distruse majoritatea fabricilor de vinificatie. In republica in a.1944 erau doar 210 piese manuale, 44 pompe, 9 cazane pentru aburi. Utilajul destinat distilarii vinurilor a fost complet distrus. Suprafata totala de plantatii de vii in a.1945 era de 98,5 mii ha.
Dezvoltarea ramurii viti-vinicole a devenit o problema prioritara, care necesita repararea plantatiilor de vii, restabilirea fabricilor vechi si constructia noilor sectii de vinificatie primara. Pana in a.1950 au fost restabilite 19 fabrici de vinificatie, construite 9 fabrici noi, precum si 140 de sectii simple pentru vinificatia primara.
Cercetarile stiintifice in ramura vinicola au inceput din a.1945 la filiala “Chisinau” a Institutului Unional al Viei si Vinului «Magaraci», iar din 1950 se efectuau, de asemenea, in Institutul Moldovenesc de Pomicultura, Viticultura si Vinificatie a filialei Academiei de Stiinte din URSS.
Cresterea suprafetelor de plantatii de vii pana la 220 mii ha (a.1960) s-a reflectat si asupra dezvoltarii ramurii vinicole. In a.1956-1960 au fost construite si reconstruite 54 fabrici de vinificatie. Pentru prima data in Moldova a inceput producerea vinurilor prin metoda clasica si in rezervoare metalice.
La baza crearii producerii de vinuri spumante in Moldova a stat academicianul Petru Ungureanu care a elaborat bazele stiintifice si practice a;e spumantelor moldovenesti.
Un pas important in dezvoltarea industriei vinicole din Moldova a avut formarea in a.1974 a asociatiei «Moldvinprom» care a unit intr-o singura sistema 214 fabrici de vin.
Perfectionarea bazei de materie prima de struguri a aratat necesitatea specializarii unor intreprinderi vinicole. Astfel, fabricile de vinificatie din zona Centrala au fost specializate pentru producerea vinurilor materie prima pentru spumante, divinuri si vinuri albe de calitate.
Producerea vinurilor rosii si de desert a fost concentrata la intreprinderile din sudul tarii. Deoarece au crescut cerintele fata de vinurile speciale in Ialoveni a fost construita o fabrica pentru producerea vinurilor tip Jeres, la Dubasari a fost organizata producerea vinurilor aromatizate, la Orhei - producerea vinurilor de tip Madera, la Carpineni - producerea vinurilor de tip Marsala, iar la fabrica de vin a Colegiului National al Viei si Vinului - producerea vinurilor demiseci si demidulci.
In a. 1976-1986 volumul de struguri prelucrati la intreprinderile vinicole constituia 1,0-1,5 mln.tone, fapt ce determina clasamentul de virf al Moldovei in fosta URSS in domeniul producerii productiei vinicole. Dar cu parere de rau, producerea vinurilor pentru spumante alcatuia 1,8 %, vinurilor de marca - 0,9 %, inclusiv seci - 0,8 %. In majoritate se produceau vinuri ordinare seci si tari volumul carora alcatuia 90 %, dintre care cele tari - mai mult de 50 %.
Intreprinderile vinicole de vinificatie primara in a.a.1970-1985 au fost dotate cu utilaj de prelucrare a strugurilor de capacitate inalta - 20, 30, 50 t/h si sisteme automate de fermentare a mustului in flux continuu, instalatii de tip BRC-3M si UKS-3M, reactoare termo-vinificatoare, care la acel moment a fost un pas inainte spre reutilarea tehnologica in vinificatie.
Datorita reutilarii tehnologice in a.1970-1985 au fost create un sir de tipuri de vinuri noi de calitate superioara care au facut cunoscuta Moldova ca o tara vinicola dezvoltata in URSS si peste hotare.
Pana in a.1980 vinurile, divinurile si vinurile spumante obtinuse peste 250 medalii de aur, argint si bronza la Consiliuri de Vinuri Internationale.
Declinul ramurii vinicole a Moldovei a inceput in 1985 odata cu editarea decretului cu privire la combaterea alcoolismului in URSS.
