Regiunea viti-vinicolă de Centru

• centrele Călăraşi şi Nisporeni - de pe podişul Codrilor înalţi.

Altitudinea medie peste 200 m şi celei mai înalte coline - Măgura (altitudinea 400 m) şi Bălăneşti cu înălţimea predominantă 429,5 m; lungimea medie a versantelor 1000 m. Pantele se grupează astfel: < 2° (20%), 2-6" (30%), 6-10° (30%), >10° (20%). Expoziţiile dominante - Sud-est, Nord-vest, Vest. Clima - călduroasă semiumedă cu cantitatea precipitaţiilor în perioada de vegetaţie până la 300-350 mm. Coeficientul de umezeală - 0,84-0,98, suma temperaturilor active (>10°C) - 2900-3150°C. Predomină soluri de pădure brune (30%) şi cenuşii (32%).

În centrul Călăraşi se cultivă soiurile albe: Aligote (48%), Feteasca albă (15%), Sauvignon (13%), Pinot gris (5%), Chardonnay (3%), recolta cărora se foloseşte la pregătirea divinului de marcă Călăraşi, cât şi la pregătirea vinurilor seci de masă şi spumante.

În centrul Nisporeni se cultivă Aligote (65%), Feteasca albă (14%), Sauvignon (15%), Semilion (30%), Traminer rose (25%). Din aceste soiuri se obţin vinurilealbe de masă şi spumante în microraioanele Şişcani, Vărzăreşti, Iurceni, Mileşti. Pentru struguri de masă în aceste două centre se cultivă soiurile Jemciug Csabo, Chasselas, Regina viilor, Muscat de Hamburg, Irşai Oliver.

• centrele viti-vinicole Romaneşti, Orhei şi Hânceşti - de pe colinele Podişului Codrilor.

Altitudinea maximală - 357 m şi lungimea medie a versantelor -1100 m. Suprafaţa terenurilor versantelor după mărimea pantei se repartizează astfel: 0-2° (30%), 2-6° (35%), 6-10° (20%), >10° (10%). Expoziţiile principale sunt Sud, Vest şi Est. Solurile predominante în vii: cenuşii de pădure - 38% şi cernoziomuri levigate -19% cu textura luto-argiloasă.

În Centrul Romăneşti se cultivă atât soiuri de viţă albe, cât şi roşii. În structura soiurilor roşii predomină Pinot noir - 50%, Cabernet-Sauvignon - 25%, Merlot - 10%, iar dintre soiurile albe predomină Aligote - 30%, Feteasca albă - 20%, Chardonnay, Riesling de Rhin, Traminer rose - de la 5 la 7%. Cele mai renumite vinuri de calitate superioară produse în centrul Romaneşti este vinul roşu sec (VDO) Romăneşti, produs din soiurile Cabemet-Sauvignon, Meriot şi Malbec, vinul specializat de desert Trandafirul Moldovei, produs din soiurile Traminer rose şi Traminer alb. Cercetările au demonstrat calitatea vinului de renume Romăneşti se caracterizează prin următoarele date: alcool etilic - 11,0%vol., zahăr - 1,9 g/dm3, acizi titrabili - 6,4 g/dm3, acizi volatili - 0,53 g/dm3, acid sulfuros total - 65 mg/dm3, acid sulfuros liber-15 mg/dm3, fier - 8,6 mg/dm3, substanţe fenolice - 1,0 g/dm3, substanţe colorante - 190 mg/dm3, extract nereducător - 29,5 g/dm3, nota apreciată organoleptică - 9,3 puncte.

În Centrul Orhei condiţiile climaterice şi pedoecologice permit cultivarea, îndeosebi a soiurilor albe de viţă. Cel mai răspândit soi european este Aligote -67%, urmează soiurile Chardonnay-9%, Traminer rose - 4%, Sauvignon - 2%. Din producţia vinicolă cele mai renumite vinuri sunt Alb de Peresecina, Farmecul de Codru, din vinurile speciale tari - vinul tratat termic Orhei.

Centrul Hînceşti se caracterizează cu soiurile albe - Aligote, Feteasca albă, Chardonnay, Riesling Rhin, Pinot gris, Sauvignon. În centrul Hînceşti sunt condiţii prielnice pentru obţinerea vinurilor pentru spumante de calitate înaltă şi a vinurilor seci, de exemplu spumantul alb natural Vitis, vinurile albe seci Chardonnay de Hînceşti, Sauvignon de Hînceşti, Pinot de Hînceşti ş.a.;Colinele podişului Codrilor sunt bogate cu soiurile de masă: Jemciug Csabo, Regina viilor, Irşai Oliver, Tavriz, Moldova, Rannii Magaraci, Chasselas, Coamă neagră, Karaburnu, Cardinal.

• centrul viti-vinicol Bulboaca - de pe terasele din partea dreaptă a Nistrului.

Altitudinea maximală -177 m, lungimea medie a versantelor - 600 m.Învelişul de sol se caracterizează prin cernoziomuri obişnuite (32%) şi cernoziomurile carbonatate (44%). După textură - solurile lutoase şi luto-nisipoase, mai rar- luto-argiloase.

Clima este călduroasă semiumedă. Condiţiile favorabile ampeloecologice contribuie la dezvoltarea soiurilor albe - Aligote (34%), Sauvignon  (27,6%), Chardonnay  (16,6%), Traminer rose (13,6%),  Feteasca albă (8,2%). Se prepară vinurile albe de calitate superioară, dintre care cel mai renumit este Alb de Bulboaca;

• centrele viti-vinicole laloveni şi Cricova -  de la periferia est-sudică a Codrilor.

Altitudinea maximală - 314 m, lungimea medie a versantelor după mărimea pantei se repartizează în felul următor: 0-2° - 30%, 2-6° - 40%, 6-10° - 20%, >10° - 10%, cu expoziţiile principale Nord-vest, Sud-vest şi Vest. Solurile predominante sunt cernoziomurile levigate -19%, tipice-12% şi obişnuite -10%. După textură, de regulă, sunt solurile luto-argiloase şi lutoase. Clima – călduroasă semiumidă cu coeficientul de umiditate 0,78-0,88.

În Centrul laloveni condiţiile ecologice şi pedologice existente au contribuit la formarea unor microraione viticole ca Mileştii Mici, Puhoi, baza experimentală viti-vinicolă a Institutul Naţional al Viei şi Vinului, unde se produc vinuri albe seci pentru spumante, vinuri albe seci de calitate superioară. În structura soiurilor predomină Aligote (36%), Feteasca albă (10%), Chardonnay (8%), Sauvignon (8%), Traminer rose (5%). Cele mai renumite vinuri produse în acest centru sunt vinurile de masă - Floarea viei, Alb de Codru, Traminer, vinuri speciale de tip laloveni. Condiţiile chimice ale vinurilor se caracterizează prin următoarele date: alcool -10,5% vol.; acizi titrabili - 6,7 g/dm3; extractul nereducător - 18,1 g/dm3; nota aprecierii organoleptice - 9,2 puncte.

Centrul viti-vinicol Cricova este situat la o distanţă de 10 km de mun. Chişinău. Plantaţiile de vii ocupă 9,5% din terenurile agricole. Particularităţile geografice ale centrului sunt diferite, deoarece în partea de est se mărgineşte cu râul Nistru, iar în partea de vest - cu Codrii Centrali. Teritoriul se caracterizează printr-un relief liniştit cu pante îndreptate spre Nord-Vest, Sud, Sud-Est, Sud-Vest, Est. Înclinarea pantelor variază între 7-12%. Predomină înălţimile absolute de 120-200 m, iar cea relativă - de 30-65 m. Condiţiile climaterice se caracterizează astfel:

- perioada de vegetaţie durează 170-175 zile;
- suma temperaturilor active - 2900-3100°C;
- temperatura medie anuală 9,0-9,6°C
- temperatura medie a lunii iulie este de +22°C;
- temperatura minimală în lunile de iarnă este de -20,5..-22,0°C;
- temperatura medie a lunii ianuarie -3,2°C..-3,0°C;
- precipitaţiile atmosferice constituie 500-540 mm, inclusiv în perioada caldă 360-412 mm;
- coeficientul hidrotermic este de 0,9-1,1;
- umiditatea relativă a aerului constituie 70-72%.

Solurile acestui centru sunt variate pentru vii: cernoziomurile obişnuite (18,6% din teritoriul centrului), tipice (13,5%), carbonatate (11,4%), levigate (4%), rendzine formate pe calcar (3,3%), cernoziomurile erodate mediu şi puternic (7%).

Toate aceste condiţii contribuie favorabil la cultivarea soiurilor albe şi roşii de viţă de vie. Printre soiurile albe predomină: Aligote - 35%, Chardonnay - 10%, Sauvignon - 8%, iar dintre soiurile roşii: Pinot noir - 60%, Merlot - 13%, Cabernet-Sauvignon -12%.

Producţia de struguri obţinută se caracterizează printr-o acumulare moderată de zaharuri şi o aciditate relativ ridicată. Vinurile renumite ce se produc In acest centru sunt vinurile albe de calitate superioară: vin cu denumire de origine Chardonnay de Cricova, spumante naturale şi clasice de Cricova etc. Cercetările au demonstrat: calitatea vinului Chardonnay de Cricova se caracterizează prin următoarele date: alcool etilic - 10,9% voi., zahăr - 1,0 g/dm3, acizi volatili  - 0,33 g/dm3, acizi titrabili - 6,0 g/dm3, fier - 7,0 g/dm3, extract nereducător - 19,2 g/dm3 şi nota aprecierii organoleptice - 9,4 puncte.

În perioada anilor 1990-2001 şi pe parcurs s-au efectuat cercetări intensive şi minuţioase pentru evidenţierea posibilităţilor ecologice a microraioanelor centrului viti-vinicol Cricova.

La diferite concursuri internaţionale de vinuri SA „Cricova" (vin spumant Cricova, Dionisys, Chardonnay de Cricova) au obţinut la aprecierea degustaţiei  9,4 - 9,6 puncte.