Motto:
O, beciuri pline, slăbiciunea mea,
Să fie-al naibii cel care nu bea!
Veniţi încoace butii pântecoase,
Se dă războiul între două clase:
O clasă bea paharele pe toate,
Iar alta numai cât pe jumătate.
O, beciuri pline de vinuri şi beţii,
Strămoşii noştri s-au născut în vii
Şi-n loc de sân, în loc de lapte dulce,
Ei tulburel se învăţau a suge.
Şi parcă vezi şi azi cum la războaie
Ies moldovenii noştri din butoaie
Şi turcilor ce seamănă pârjol,
Cu chiote le-ntind paharul gol,
Iar veneticii dornici de petreceri
Cad toţi grămadă fără să-i mai seceri.
O, vinule, pe unde doar n-ai fost?
Şi-n chihniţe ascuns la adăpost,
Şi-n cazemate de stejar, măi fine,
Şi pretutindeni n-ai scăpat de mine.
Tragi un ulcior, tragi două, trei ulcioare,
Şi dintr-o dată parcă ţi se pare
Că însuşi globul pământesc e un butoi
Cu cepul în republică la noi!
Petru Cărare
După
ce preşedintele interimar Mihai Ghimpu a compromis în mod gratuit şi
stupid relaţiile cu ruşii, emiţând faimosul decret prin care data de 28
iunie a fost proclamată drept „zi a ocupaţiei sovietice şi a
comemorării victimelor regimului totalitar comunist”, iar ruşii, în
replică, au interzis accesul vinurilor moldoveneşti pe imensa lor piaţă
de desfacere, iar mai recent restricţionează şi comercializarea altor
produse agricole moldoveneşti, Mihai Ghimpu încearcă acum să dreagă
busuiocul. „Să dreagă busuiocul” nu înseamnă că Mihai Ghimpu s-ar apuca
acum să aducă în albia normalităţii relaţia cu ruşii. Nu, ca un liberal
sadea, el este în stare doar să distrugă, nu şi să construiască, doar
să ţipe şi să gesticuleze, nu şi să muncească. Mihai Ghimpu are o
soluţie miraculoasă pe care a enunţat-o săptămâna trecută în timp ce
vizita vinăria Purcari: moldovenii să bea tot vinul pe care ruşii
refuză să-l procure, astfel încât producătorii să nu suporte pierderi.
Iată ce a declarat Mihai Ghimpu pe 19 august 2010 în beciurile de la
Purcari: „Problema vinului care există nu o abordăm azi
pentru că eu o să mai merg şi la alte fabrici. Discutând şi cu
conducerea altor fabrici, cunoscând problemele şi de la Ştefan Vodă,
Ungheni, alte localităţi, am să vin cu un punct de vedere al meu
privitor la problema vinului. Dar de mult am înţeles un lucru de care
m-am convins şi astăzi: că noi nu ştim a folosi piaţa internă. Toate
statele care produc vin, consumul intern este 60-70 de procente, iar în
România îmi pare că chiar şi mai mult – la 90 de procente”.
Deci,
înţeleptul nostru interimar propune ca 90 la sută din producţia de vin
din Republica Moldova să fie consumată acasă, să nu mai fie exportată.
Ce s-ar întâmpla dacă ar fi să urmăm ingenioasa propunere a
interimarului Mihai Ghimpu?
Răspunsul nu poate fi decât unul: pentru că producţia de vin este
foarte mare, iar numărul cetăţenilor ţării este unul modest (trei
milioane şi ceva, dintre care doar vreo 2 milioane şi jumătate
constituie populaţia adultă, aptă de a consuma alcool), Republica
Moldova ar trebui să devină ţara alcoolicilor.
Să
facem un simplu calcul. Potrivit statisticilor făcute publice de
directorul Agenţiei Agroindustriale „Moldova-Vin”, Tudor Copaci, în
anul trecut, când exporturile spre Rusia mai mergeau de bine, de rău,
fabricile de vinuri autohtone aveau în stocuri peste 24 de milioane de
decalitri de vin, adică peste 240 de milioane de litri de vin. Dacă în
2009, populaţia Republicii Moldova ar fi consumat 90 la sută din
producţia de vin, aşa cum propune Mihai Ghimpu, asta ar fi însemnat că
fiecare moldovean adult (şi bărbat, şi femeie; şi mai tânăr, şi mai
bătrân) ar fi trebuit să bea aproximativ 100 de litri de vin pe an,
adică să cumpere de la magazin peste 100 de sticle de vin (de regulă, o
sticlă de vin are un volum de 0,75 litri). Asta doar din vinul produs
de fabricile de vin, fără a lua în calcul cantitatea enormă de coniac,
votcă şi bere pe care o produc fabricile autohtone şi de care
moldovenii sunt mari ahotnici sau, mai ales, cantităţile industriale de
vin produse de gospodăriile individuale, care nu sunt orientate spre
export, ci spre sfântul gâtlej moldoveanului.
Pentru anul 2010 situaţia ar fi şi mai dramatică, adică moldovenii
ar trebui să bea cu mult mai mult vin pentru a compensa reducerea
exporturilor, reducere de care se face vinovat Mihai Ghimpu. Chiar în
cadrul vizitei acestuia la Purcari, directorul vinăriei, Victor Bostan,
a mai spus că „în prezent, pe teritoriul Republicii Moldova
se comercializează circa 4 milioane de sticle de vin anual, iar
exportului sunt destinate peste 100 milioane de sticle”.
Deci, Mihai Ghimpu îşi doreşte ca în anul curent, moldovenii şi
moldovencele să consume nu doar 4 milioane de sticle de vin, ci 90 de
milioane de sticle de vin, adică de 22 şi ceva de ori mai mult. Să bea
într-un singur an cât în 22 de ani! Vai, dacă s-ar pune în practică
iniţiativa lui Ghimpu, nu ştiu dacă ar exista măcar un singur moldovean
care ar putea evita decesul din cauza alcoolismului cronic.
Ţara lui Ghimpu: impotenţi, isterici, psihopaţi, distrofici
Este
de mirare că nimeni dintre responsabilii din sistemul de asistenţă
medicală nu s-a sesizat, nu s-a ridicat în apărarea sănătăţii
populaţiei Republicii Moldova şi împotriva iniţiativei preşedintelui de
a alcooliza definitiv poporul pe care îl conduce în urma unui accident
politic. Însă, trebuie să cunoaştem că, potrivit site-ului Ministerului
Sănătăţii, alcoolismul este principalul factor care duce la scăderea
longevităţii vieţii în Republica Moldova.
Reproducem câteva informaţii din această sursă oficială, în special,
pentru Mihai Ghimpu, întrucât dumnealui ar trebui să cunoască care pot
fi consecinţele iniţiativei sale.
„Mulţi oameni până în prezent consideră că 1-2 pahare de
alcool, folosite în timpul mesei, ridică pofta de mâncare şi tonusul
general al organismului. Dar excitarea permanentă a mucoasei tractului
digestiv duce la diferite maladii, însoţite de scăderea poftei de
mâncare. Pentru „a îmbunătăţi” situaţia, mulţi cu timpul încep să
mărească doza. Se dereglează funcţia secretorie şi motorie a
stomacului, iar asocierea cu fumatul duce deseori la ulcere, cancer
stomacal sau duodenal; suferă mult funcţiile ficatului şi pancreasului.
Scade considerabil imunitatea organismului, ceea ce duce la
receptivitate crescută a organismului faţă de diferite infecţii - chiar
o simplă viroză evoluează cu complicaţii, febră, pneumonie,
insuficienţă cardio vasculară. În organism se dereglează metabolismul,
funcţiile glandelor endocrine.
Sunt
foarte frecvente disfuncţiile sexuale - impotenţa la bărbaţi şi
frigiditatea la femei. Chiar din stadiile iniţiale a maladiei apar
dereglări neurologice care cu timpul avansează şi devin constante:
polineuropatie, encefalopatie. Bolnavii acuză dureri în picioare, mers
nesigur, fatigabilitate, aceasta fiind rezultatul unor procese
distrofice. O complicaţie severă este sindromul convulsiv, care apare
mai des după una-două zile de abstinenţă. La persoana care face abuz
apar trăsături psihopatiforme de caracter de tip exploziv, isteroid,
astenic sau apatic. Scade tonusul general al organismului, dispar
interesele, ţelurile în viaţă.
Abuzul de alcool de către femeile gravide prezintă un
pericol esenţial asupra fătului. În câteva studii internaţionale
realizate de OMS se precizează că: „alcoolul este mult mai dăunător
pentru făt decât oricare alt drog”. Când o femeie însărcinată bea, în
organismul fătului se acumulează alcool. Efectul toxic este extrem de
mare în timpul dezvoltării intrauterine, cauzând daune ireversibile
sistemului nervos central: neuronii nu se dezvoltă în mod adecvat,
unele celule sunt distruse, altele se dezvoltă în mod anormal.
Un rol deosebit are implicarea adolescenţilor în abuz de
alcool. Ei au un organism în creştere, sistem nervos care nu e pe
deplin format. Alcoolismul cronic se dezvoltă mai uşor la ei, mai ales
după traume cerebrale, maladii organice. În astfel de cazuri boala se
dezvoltă fulgerător, se pierde controlul asupra cantităţilor consumate
şi comportamentului”.
Pagina oficială a Ministerului Sănătăţii ne prezintă şi câteva date
statistice privind consecinţele alcoolismului în Republica Moldova,
care sunt nu doar îngrijorătoare, ci chiar şocante:
„Conform estimărilor specialiştilor din domeniu,
cantitatea de alcool pur consumată pe cap de locuitor a atins cifra de
10-12 litri anual. Respectiv, această situaţie a sporit majorarea
mortalităţii generale a populaţiei, a influenţat negativ asupra
situaţiei demografice, a sporit violenţa şi agresivitatea familială,
suicidele etc.
Actual, în Republica Moldova se înregistrează circa 48 000 persoane afectate de alcoolism cronic.
Prevalenţa morbidităţii prin alcoolism cronic constituie
1276,1 (2006) comparativ cu 1292,0 (2005). Prevalenţa psihozelor
alcoolice - 25,6 (2005-19,5).
Cu regret, majoritatea lor se depistează tardiv cu afecţiuni somato-neurologice grave, psihoze alcoolice etc.
Incidenţa morbidităţii prin alcoolism cronic constituie 112,8 (2006) în comparaţie cu 89,5 (2005).
Incidenţa prin psihoze alcoolice constituie 19,6 (2005 - 14,1).
Majoritatea oamenilor consideră că ei beau cu moderaţie
şi cred că atât timp cât nu se îmbată sau nu sunt dependenţi de alcool,
nu există probleme. După datele statistice, 1 european din 4 consumă o
cantitate periculoasă de spirtoase, care provoacă probleme grave de
sănătate.
Este evident că consumul de băuturi alcoolice este un
fenomen larg răspândit, inclusiv printre persoanele de gen feminin. În
fiecare zi consumă alcool 3,8 la sută dintre bărbaţi, faţă de 0,7 la
sută dintre femei”.
Urmând logica prezidenţială a lui Ghimpu, ar trebui ca toţi
moldovenii, şi bărbaţi, şi femei, de la vlădică, la opincă, să-i tragă
în fiecare zi câteva zeci de pahare zdravene de vin ca să-i scoată de
la ananghie pe producătorii autohtoni, pe care chiar interimarul Ghimpu
i-a adus în pragul falimentului.
Ghimpu filozofează în beci
În
mod sigur că înainte de a enunţa propunerea sa privind sporirea
consumului de vin pe cap de locuitor, Mihai Ghimpu nu a consultat nici
un specialist în domeniu. Nu i-a solicitat părerea nici chiar
consilierului său Constantin Ţurcan, fost director al spitalului de
psihiatrie „Codru”, acela i-ar fi putut spune câţi dintre iubitorii de
pahar au ajuns la balamuc. Mihai Ghimpu nu a solicitat nici părerea
unui specialist în economie, care i-ar fi explicat că economia ţării
noastre are nevoie de exporturi, altfel este grav că Republica Moldova
nu exportă mai nimic, ci doar importă. În schimb, în beciurile de la
Purcari, Mihai Ghimpu a fost cuprins de un acces de filozofare. Când
vinificatorii de acolo i-au prezentat o sticlă de vin din colecţia
anului 1951, preşedintele a exclamat: „Sticla asta-i din 51? Vă daţi seama: sticla asta are atâţia ani câţi am eu! Aa? Interesant! Şi ea o să trăiască mai mult!”.
Această constatare aproape existenţialistă făcută de Ghimpu în
beciurile de la Purcari va rămâne, probabil, în istorie. S-ar putea ca
emiterea acestei idei filozofice să fie cea mai mare realizare în
mandatul preşedintelui interimar Ghimpu. Bineînţeles că asta dacă
moldovenii şi moldovencele vor refuza să pună în aplicare iniţiativa
interimarului privind soluţionarea problemei stocurilor de vin, adică
să consume zi de zi, lună de lună, an de an tocmai de 22 de ori mai
mult vin decât consumă în prezent. Asta, pentru a nu ajunge cea mai
beţivă ţară din Europa, după ce că suntem cea mai coruptă şi cea mai
săracă!
