|
Prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat,
a primit ieri garanţii din partea Bruxelles-ului privind dublarea cotei
acordate vinurilor moldoveneşti pe piaţa UE. La numai câteva ore, pe
site-ul Serviciului Sanitar rus a apărut un anunţ despre interzicerea
importului de către Rusia a vinurilor de la mai multe companii vinicole
moldoveneşti.
După
întrevederea avută ieri la Bruxelles cu premierul moldovean, Vlad
Filat, Comisarul european pentru Extindere şi Politica Europeană de
Vecinătate, Stefan Füle, şi Comisarul European pentru Agricultură şi
Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, au anunţat că UE va dubla cota de
piaţă acordată vinurilor moldoveneşti. Dacian Cioloş a precizat că
„toate demersurile necesare în acest sens au fost deja făcute, urmând
ca în scurt timp să demareze procedurile specifice unor astfel de
situaţii”.
La numai câteva ore de la anunţul Bruxelles-ului, pe site-ul
Serviciului Sanitar rus a apărut un comunicat în care se menţionează că
„Rosspotrebnadzor” va interzice mai multor companii din Republica
Moldova să exporte vin în Rusia, deoarece marfa conţine ftalaţi şi
metalaxil.
Nu este pentru prima dată când Federaţia Rusă refuză să mai
primească vinuri moldoveneşti. Prima dată, Rusia a interzis, sub
acelaşi pretext, importul vinurilor moldoveneşti în 2006, imediat după
ce Republica Moldova şi Ucraina au convenit să blocheze contrabanda
prin segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. De data
aceasta, Rusia a început să aibă obiecţii la calitatea vinurilor
moldoveneşti după ce preşedintele interimar al Republicii Moldova,
Mihai Ghimpu, a semnat decretul de instituire a Zilei ocupaţiei
sovietice (28 iunie 1940).
După primele semnale venite de la Moscova, specialiştii moldoveni au
început verificările la fabricile de vinuri autohtone. Potrivit lor,
„concentraţia medie de reziduuri în vinurile moldoveneşti este
nesemnificativă, iar cantitatea de ftalaţi depistată în produsele
vinicole poate fi găsită în orice produs alimentar”. Directorul
Centrului de verificare a alcoolului din Republica Moldova, Rodica
Sturza, susţine că vinurile moldoveneşti nu prezintă nici un pericol,
iar pesticidele pe care „Rosspotrebnadzor” pretinde că le-a depistat nu
apar în lista produselor dăunătore.
Academia de Ştiinţe a Moldovei a anunţat că nici o ţară din lume şi
nici o organizaţie mondială de sănătate nu a stabilit limita de
utilizare a ftalaţilor în produsele alimentare, inclusiv în vinuri.
Totuşi, o directivă europeană, în vigoare de la 1 iulie 2008, recomandă
statelor-membre ale Uniunii Europene să interzică utilizarea
materialelor plastice şi a cauciucului care conţin ftalaţi şi pot să
vină în contact cu apa potabilă sau cu alimentele.
Ftalaţii reprezintă o clasă de substanţe chimice care se folosesc,
în special, în calitate de adaosuri în materiale plastice, cauciucuri,
în vopsele, în produse cosmetice şi în jucării. Potrivit medicilor,
ftalaţii atacă în primul rând aparatul reproductiv la copii şi sunt
consideraţi cancerigeni. Producţia mondială de ftalaţi constituie, în
medie, trei milioane de tone anual.
Timpul
|
